Numai în București să nu locuiești: Capitala României, unul dintre cele mai poluate orașe europene, în 2023

București este, din păcate, unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, anunță Agenția Europeană de Mediu.

Capitala noastră se află pe locul 302 din cele 375 de orașe analizate în cadrul acestui studiu.

Vezi și: Orașul din România care se scufundă în istorie. Misterul hrubelor de sub Galați

Una dintre principalele cauze ale poluării aerului este, fără dar și poate, traficul auto destul de haotic. Un alt fenomen este reprezentat de șantierele mari din oraș care contribuie masiv la situația curentă.

De altfel, Garda de Mediu a derulat controale pe șantierul Autostrăzii A0 și la Podul Grant, în urma cărora s-au constatat nereguli grave, fiind ulterior aplicate amenzi consistente.

Poluarea ajunge în plămânii bucureștenilor

Concentrația de particule este de două ori mai mare decât valoarea limită recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Oamenii din București se plâng adesea că există atâta praf în atmosferă încât nici nu pot deschide ferestrele pentru a aerisi.

„Da, este praf. Pentru că nu udă și sparg până târziu și după amiaza se simte. E praf mult. Nu se poate aerisi.

Știți de ce? Pentru că podul este foarte aproape de blocuri și nu se poate”, a declarat un bucureștean pentru Știrile ProTV.

Vezi și: Risc mare pentru bucureșteni. Cât de gravă este poluarea aerului și ce probleme grave pot să apară

Ce s-ar putea face în București pentru reducerea poluării

Pentru a reduce poluarea aerului din București, autoritățile trebuie să ia măsuri pentru a reduce traficul auto, dar și pentru a reglementa activitatea șantierelor, deși, trebuie să recunoaștem, este mult mai ușor de zis decât de făcut.

Totuși, în ceea ce privește traficul auto, măsurile care pot fi luate includ:

• Reducerea numărului de mașini în circulație prin promovarea transportului public și a transportului alternativ;
• Implementarea unor măsuri de taxare a traficului, cum ar fi taxarea parcarilor și a accesului în oraș;
• Investiții în infrastructura de transport public, cum ar fi extinderea rețelei de metrou și a tramvaielor.

În ceea ce privește activitatea șantierelor, măsurile care pot fi luate, cel puțin teoretic, ar fi acestea:

• Programe de udare și de protecție împotriva răspândirii prafului;
• Utilizarea de materiale mai puțin poluante;
• Planificarea mai atentă a șantierelor, pentru a reduce durata lor.

Vezi și: Curiozități din România: Primul castel din Europa iluminat electric a fost la noi în țară